După ce am vizitat monumentul istoric Sarmizegetusa Regia, am coborât 4 kilometri cu autocarul și ne-am oprit în Valea Albă, la Expoziția Inima Aurului Dacic. Expoziția este deschisă zilnic iar taxa de vizitare este de 5 lei/ persoană. Aici sunt expuse replici după faimoasele brățări dacice, kosoni, matrița din bronz, lana de aur, artefacte dacice, toate sunt aranjate într-un decor reconstituit. Pe pereti avem panouri informative cu fotografii, editate bilingv, in limbile romana si engleza. Sub titlul " In căutarea comorilor regilor daci", pe un perete avem expus un panou informativ cu Columna lui Traian, cu scena 138 ilustrând Comoara, care poate reprezenta tezaurul lui Decebal. În această scenă este ilustrat jaful soldaților romani care încarcă, pe catâri și în carele legiunilor romane cuceritoare, obiecte, lingouri, bijuterii, comori, etc., din aur și argint. Conform cronicilor cunoscutului istoric roman Dio Cassius, legiunile romane au transportat la Roma 165.000 de kilograme de aur și dublul acestora în argint, sub formă de obiecte. Trupele romane au cucerit Dacia pentru a o jefui, aici găsindu-se cele mai mari cantități de aur din Europa. Dacia a fost ultima țară din Europa pe care romanii au cucerit-o, doar în proporție de 14 % și prima țară din care au plecat. Moneda rară din argint Regalion/ Regalianus (un strănepot al lui Decebal care a alungat trupele romane de pe teritoriul Daciei cu mult înainte de Aurelian), are o valoare foarte mare, ea se vinde la licitație cu 60.000$. În anul 1543, s-a descoperit un tezaur fabulos în munții Orăștiei, constând în zeci de mii de monede de aur și alte obiecte, o parte rămânând în proprietatea cardinalului G. Martinuzzi iar cealaltă parte a fost trimisă la Viena pentru colecția imperială. În perioada 1802-1804, în zona munților Orăștiei se consemnează exodul căutătorilor de aur, se descoperă foarte mult aur sub forma monedelor Koson, aproximativ 2700 de monede, care ulterior au fost topite și valorificate de Imperiul Habsburgic. Jaful obiectelor din aur a continuat și continuă și în anii de după 1990, comorile fiind înstrăinate pe piața neagră, mii de obiecte pierzandu-se, statul răscumpărand ulterior doar o parte dintre acestea. Un caz fericit este tezaurul de Kosoni descoperit de un pădurar pe platoul Târsa-Luncani din Munţii Orăştiei, în 1996-1997, când toate cele 522 de monede de aur au intrat în posesia unor institute abilitate. Încă mai sunt multe comori care urmează a fi “descoperite”, ... de" norocoși"! Un alt exponat pozitionat intr-un colt al camerei, este "lâna de aur", o tehnică primitivă care s-a păstrat mult timp, adică blana din lâna de oaie care scufundată în râu reține aurul aluvionar. Procedeul de colectare a aurului aluvionar cu ajutorul blănii de oaie a fost larg răspândit în perioada preistoriei și postistoriei a Europei. Granulele de aur se depuneau pe blană și apoi blana se lăsa la uscat, dupa care se colectau granulele de aur prin scuturarea și pieptănare lânii. Istoria spune că dacii puteau stoca anual între 15-20 de tone de aur. Rezerva estimată înainte de războiul daco-roman era de 1000 de tone. Unde este restul aurului dacă la Roma au ajuns doar 165 de tone? Se spune că, Comoara Dacică este protejată de blestemul șarpelui! În partea dreaptă a intrării în sala de expoziție, sunt expuse copii ale faimoaselor zece brățări de aur găsite în anul 2000 de către căutătorii de comori într-o groapă. Brățările de aur de la Sarmizegetusa Regia fac parte din patrimoniul mitologic și simbolistic al unor ritualuri religioase ale Daciei, de la mijlocul sec. I î. Chr. Brățările au fost realizate dintr-o singură tijă de aur, prelucrată la rece și decorată prin ștanțare, gravare și pansonare. Greutatea lor este cuprinsă între 682- 1196 grame. Matrița de bronz de la Sarmizegetusa Regia Un alt exponat așezat central, este Matrița de bronz descoperită accidental de către Vladimir Brilinsky, administratorul sitului, în urma prăbușirii unui copac în noaptea de Sânziene, în anul 2013. Matrița a fost produsă aproximativ în urma cu 2000 de ani și era folosită pentru obținerea de bijuterii, medalioane, accesorii, decorațiuni din foi de aur și argint. Aceasta are o formă geometrică cu opt fețe, are aproximativ 8 kilograme, este din bronz, decorată în negativ cu reprezentări zoomorfe reale sau fantastice: lei, lupi, vulturi, grifoni, antilope, ursi, mistreti, cai, zimbrii, iepuri, hipoptami... lupi cu aripi, animale batandu-se. Într-un colț al sălii sunt expuse copii ale monedelor Koson, care au circulat numai pe teritoriul Daciei, datate în a doua jumătate a sec. I î. Chr. fiind atribuită regelui Koson a cărui domnie a urmat după Burebista. Artefactele originale sunt expuse la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva. Vă recomand să vizitați acest muzeu dar și pe cel de la Deva unde sunt expuse în original artefacte, sa cititi despre comorile dacilor si sa fiti constienti ca inca mai sunt multe comori ascunse. Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă Sarmizegetusa Regia [M-ții Orăştiei], COSTEȘTI [HD]" (deja existentă pe sait)