Cu ocazia sejurului nostru de 7 zile la marea noastră neagră - vezi impresii -- mi-a venit și mie rândul să mă distrez. Distracția la mine constă în excursii locale, vizitarea unor locuri nevăzute încă. Eu am vizitat așa: plecare din Eforie Nord - Histria-Istria - Jurilovka - Argamum - Enisala - Babadag - Slava Rusă - Cheile Dobrogei - mânăstirea Casian - orașul Mihail Kogălniceanu - Eforie Nord . În articol voi prezenta vizita mea la obiectivele din Istria. Dinspre Constanța prin Năvodari cel mai scurt drum este DJ226 . Eu venind dinspre Eforie Nord am folosit E87 sau DN39-A2-A4-E87/DN22-DJ226A-DJ226 . Înainte să ajung în comuna Istria , în dreptul Mânăstirii Histria am virat la dreapta și am ajuns până la malul Lacului Sinoe în trecut golf în Marea Neagră. Se pare că drumul se înfundă dar nu este chiar așa pe malul Lacului Histria pe un drum neasfaltat se poate ajunge până la comuna Istria de aici. Patru obiective am vizitat în această zonă din care două sînt de importanță majoră: Cetatea Histria, muzeul arheologic Histria, mânăstirea Histria și comuna Histria cu Biserica Îngropată . Al cincelea obiectiv este pentru potolirea foamei, se numește Cherhana Histria . Pe scurt cu date căutate/găsite am aflat că Histria a fost înființată de coloniști greci în 657 î. e. n. ca și un prim oraș portuar pe teritoriu românesc. După modelul vremurilor orașul era împărțit în acropolă și așezare civilă pe scurt pe limba noastră lumea bună... și restul... În jurul orașului a existat un zid de apărare, o centură de fortificații care în mare parte se vede și în prezent. Căile de acces au fost cele maritime (prin Lacul Sinoe care a fost un golf pe atunci cu ieșire directă la mare și terestre, 2 porți am observat. Și pentru că nici grecii nu puteau să bea apă sărată apeducte lungi asigurau alimentarea cu apă posibil din Dunăre. Denumirea provine oarecum de la Dunăre (sau orașul de lângă Dunăre) chiar dacă sînt ceva km până la acest fluviu. După atâția ani orașul se află în stadiu de ruine. Acestea au fost descoperite în 1868 de către un arheolog. În 1868 nu s-a făcut nimic doar în 1914 Vasile Pârvan un renumit arheolog român a inițiat săpăturile și conservarea acestei comori antice. Cetatea Histria așa cum am văzut-o eu Ajuns în parcarea comună în care vizitatorii cetății, muzeului sau cherhanei își lasă căruțele (nu se plătește la parcare) am plecat spre casa de bilete atât pentru muzeu cât și pentru cetate. Am plătit ambele bilete în valoare de câte 10 lei fiecare și am aflat că programul de vizitare este 9.00-20.00 vara și 9.00-17.00 iarna. Am luat-o spre cetate mai întâi. Aleea este marcată cu săgeți și este recomandată o anumită ordine de vizitare a obiectivelor. Până să ajungem la poarta mare a cetății urme ale fostei urbe găsim deja la tot pasul. Ruinele sînt luminate seara. Drumul recomandat pentru turiști trece pe lângă zidul de apărare . Lăsăm în urmă poarta mică și ajungem la Poarta Mare care s-a ridicat după unele atacuri ale dușmanilor de atunci. Ca orice oraș care se respectă are și o piață. După intrare iată-mă în Piața Mare . Piața era înconjurată de clădiri civile și o bazilică . De aici se pleca în restul orașului pe diferite străzi. Eu am luat-o spre Lacul Sinoe traversând orașul de la vest la est pe diferite foste străzi (imaginare sau în ruine) și pe lângă diferite clădiri de locuit din noi ori imaginare ori în stare de conservare ceva mai bună. Am ajuns așa până la malul lacului Sinoe. Am ajuns și la Cartierul rezidențial al orașului roman târziu , după scările de piatră observate am aflat că aceste clădiri aveau câte un etaj. Am văzut și fântâni care probabil se dovedeau utile pe vreme de asediu în cazul în care apeductele erau distruse. Cartierul rezidențial se numea Domus . Întorcându-mă dinspre Lacul Sinoe am dat și de ruinele bazilicii episcopale cu o mărime de 60x30 m descoperite ceva mai târziu în 1969. A urmat o altă fostă atracție, termele. Băile romane au fost construite între secolele I și II, dispuneau de destul de mult comfort pentru acea vreme, bazine cu apă de temperaturi diferite, băi cu abur, saună în limba noastră., vestiare, etc. Spre deosebire de restul orașului aici la terme am observat ca și material de construcție pe lângă piatră și cărămida roșie. Făcând un circuit întreg mă îndreptam din nou spre Piața Mare. Un indicator mă conduce la Bazilica Pârvan construită în secolul VI și lipită de zidul de incintă. Un alt indicator mă atenționează despre prezența Cartierului Oficial Roman târziu cu două bazilici civile în dotare. Mergând mai departe spre Piața Mare și implicit spre ieșire după o poartă aparentă dinspre interior am ajuns într-un fel de pivniță înconjurată de ziduri înalte, destinația probabil temniță sau chiar pivniță. La ieșire din cetate am mai observat o zonă de recreere pentru turiști (în apropiere de poarta mică) după care am luat-o spre muzeu pe un alt drum dar nu înainte de a mai observa Incinta elenistică a Acropolei , Acesta este o incintă de apărare suplimentară și era dotată și cu șanțuri. Șanțurile respective la momentul vizitei conțineau apă. Muzeul a fost înființat de Vasile Pârvan în 1920 clădirea a fost demolată scurt timp după aceea. Muzeul actual s-a construit și deschis publicului în 1982. Este o clădire mare impozantă cu multă lumină, pereți de sticlă. Efectul de seră și lipsa unor aparate de climatizare te face să cam transpiri în timp de studiezi exponatele. Toaletele se află la stânga de intrare. În interior se poartă mască. Există și aici o sugestie de deplasare pentru vizitarea tuturor exponatelor. În hol o dată intrat primul lucru văzut este bustul lui Vasile Pârvan și o hartă cu Dobrogea antică. În următoarele rânduri o să enumăr câteva exponate în ordinea văzută și expusă pe traseul recomandat. Nu pot să spun că exponatele sînt așezate într- anumită ordine, epocă, etc mai degrabă amestecate. De exemplu vasele de ceramică și din diferite materiale le găsim în fiecare încăpere de asemenea diferite afișe documentare poze. Și elementele arhitecturale le găsim cam peste tot. Poate așa s-a dorit să se expună. Exponatele sînt așezate și la parter și la etaj, central găsim o încăpere mai mare luminată prin acoperișul de sticlă. Primul exponat văzut de mine este o friză elenistică reprezentând zeitățile grecești. Urmează încăperile unde pe rând am vizionat ceramică tracică, obiecte neolitice, obiecte de la așezarea de la Cogealac, Așezarea de la Histria-Pod, Așezarea de la Corbu de sus, așezarea greco-indigenă, poze cu fostul șantier arheologic de la Histria, fragmente de capitel ionic, ceramică greacă arhaică, harta cetății Histria, poze și documente despre șantierul arheologic de la Capidava, fragmente de kouros arhaic, inscripție de epoca arhaică, țigle de pe acoperișuri, o cadă de baie greacă refolosită ca sarcofag, o piatră de mormânt colectiv, un monument onorific pentru Menecharmos, o piatră de mormânt cu inscripție pentru Diophantos, Hyeronimos, fragment cu friză de bucranii, o inscripție reutilizată ca prag, un decret cioplit în piatră în cinstea lui Diokles, epistil elenistic, o inscripție pentru Titianus Severus, altare funerare, statui și fragmente de statui funerare, alt altar funerar, un capitel corintic din epoca romană târzie, obiecte descoperite în interiorul termelor, tuburi de apă din hipocaust, fragmente de mozaic și tencuială pictată, diverse obiecte din epoca romană și din bronz, dar și din sticlă și os, fragmente din apeductele histriene, fragmente sculpturale, o bază de coloană romană, opaițe romane, vase de sticlă, fragmente arhitectonice din bazilicile creștine, ceramica din necropola feudal-timpurie, pietre funerare turcești, morminte de incinerație, ceramică feudală timpurie, un altar dedicat lui Jupiter, capitel cu decor zoomorf, o dedicație pe piatră împăratului Antonimos. La momentul vizitei nu cunoșteam toate denumirile specifice dar am mai învățat ceva la fața locului. Despre siteul muzeului aici: minac.ro/complexul-muzeal-histria.html . Am povestit mai sus că drumul spre Cetatea Histria duce pe lângă mânăstire. Această mânăstire construită la o răscuce de drumuri (DJ226/DJ226A) dinspre Constanța la stânga comuna Istria , la dreapta cetatea Histria a fost înființată în 2004, construcția în sine s-a început în 2007. Chiliile și altarul de vară se află lângă clădirea principală. Mânăstirea este vizitabilă dar eu având un program încă încărcat în ziua respectivă doar am oprit și observat pe dinafară. De fapt nu este îngropată se află la un nivel de demisol să zicem la 1 m de nivelul solului. Doar că așa se numește iar acest stil arhitectural îi conferă unicitate în țara noastră. De la Mânăstirea Histria mai circulăm câțiva km și ajungem în comuna Istria. La biserică ajungem virând în centrul localității la dreapta. Istria este localitatea reședință de comună existând înainte de 1879 sub numele de Caransuf . După ultimul recensământ avea 634 locuitori. Biserica a fost construită la jumătatea secolului XIX în 1857 într-o perioadă în care Dobrogea se afla sub ocupație otomană de către creștini bulgari. Având în vedere ocupația otomană conform regulilor de atunci edificiul nu avea voie să fie mai înaltă decât geamia din localitate, să nu semene a biserică, să nu aibă turn, turlă. Biserica s-a finalizat în 1860 materialul folosit au fost blocuri de piatră provenind din ruinele cetății Histria descrisă mai sus. Clopotnița peste poarta de intrare cred că s-a construit mai târziu. Un lucru interesant citit despre această biserică este unicitatea privind acustica din interior. În pereți s-au zidit 52 amfore grecești găsite la cetate efectul fiind sunete propagate aproape la fel ca la o catedrală. Al cincilea obiectiv cum am zis este pentru potolirea foamei, setei, pentru odihnă. Este compus din restaurant interior, exterior terasă, zonă de recreere, foișoare, o cramă, loc de joacă pentru copii și un observator în care se poate urca. Atât poarta cât și clădirea principală este acoperită tradițional cu stuf. Mâncarea de bază aici este clar peștele dar se poate mânca și altceva din bucătăria românească sau internațională. Site aici: cherhana-histria.ro Aici închei rândurile despre Histria voi continua descrierea excursiei data viitoare. Mă aflu în imposibilitate de a încărca poze din cauza zonei în care mă aflu (net slab spre inexistent) S-au încărcat 3 poze din 29 în 2 ore!!! Am încercat să contactez WM să nu publice articolul până nu încarc pozele dar tot din motiv de net slab nu s-a reușit. Revin cu pozele în aproximativ 1-2 ore când voi ajunge acasă. Articol selectat ca fiind „ de interes editorial crescut ” — (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă ; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari. (Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA , respectiv 600 PMA )