Grădina Botanică din Iași ocupă mare parte din versantul vestic al Dealului Copou , intrarea principală fiind prin partea înaltă, dinspre Parcul Expoziției . Traseul este mereu în coborâre, dar asta numai până te hotărăști să te întorci; e bine de conștientizat că tot ce ai coborât trebuie urcat înapoi – doar dacă nu vei folosi pentru ieșire una dintre căile de acces secundare de la capetele Șoselei Munteni. În principiu, Grădina se împarte în două: un platou cu pantă descendentă lină în partea superioară, la intrare (voi reveni) și o zonă în coborâre abruptă printr-o pădure, în continuarea platoului. Cea de-a doua parte este pentru cei care au timp, adică au alocat măcar trei ore vizitei, și nu este din cale afară de spectaculoasă – încep cu ea. Aleea de la intrare, după 250 de metri, începe să coboare prin secția numită Biologica către Lacul Grădinii Botanice , aflat în mijlocul zonei dedicată Florei și vegetației României . În dreapta aleii se află secțiile Fitogeografica , apoi Silvostepa Moldovei . Către stânga e un Arboret / Dendrarium de cca 18 ha. Nu am cine știe ce cunoștințe în domeniu, așa că cei curioși pot găsi mai multe pe botanica.uaic.ro/harta_sectoare.htm . Este o zonă plăcută pentru plimbare, mai ales vara, când răcoarea pădurii nu are egal, sau primăvara, când copacii sunt în floare. În afară de aleea est-vest, de la intrare către lac (de fapt, pe multe segmente sunt șiruri de trepte – ne amintim că se coboară abrupt), există o lungă alee sud-nord. În partea sudică a acesteia (stânga față de intrare) sunt vizibile câteva izvoare de ape minerale, care în anii 90 erau exploatate comercial sub numele de Apa minerală Amfiteatru ; au fost reclamații privind calitatea acestei ape, la analize s-au găsit cam multe impurități și izvoarele au fost trecute în conservare. În extremitatea nordică, aleea devine Strada Podgoriilor și intră în cimitirul Mănăstirii Copou vezi impresii . Șoseaua Munteni, accesibilă autovehiculelor ziaruldeiasi.ro/stiri/far ... nt--290945.html , merge pe la baza dealului, de la sud la nord, trecând pe lângă lac, și unește cele două intrări secundare: cea dinspre cartierul Păcurari cu cea din dreptul Mănăstirii Copou. La aceste intrări nu prea m-a întrebat nimeni de bilet, dar nu pot să spun că am trecut atât de des pe acolo încât să pot afirma că așa e mereu. Cum au acces mașinile, înclin să cred că da. Ne întoarcem la zona spectaculoasă a Grădinii, situată de-a stânga și de-a dreapta intrării, pe o adâncime de doar vreo 250 de metri. Către dreapta găsim Complexul de sere și secția de Plante ornamentale . Biletele de luni și cele de miercuri sunt mai ieftine (6 lei în loc de 10) și nu includ accesul în sere – sunt zilele dedicate studenților și activităților științifice, precum și celor de întreținere. Dacă nu sunteți presați de un program prestabilit și nici nu veniți des în Iași, să spuneți că vor mai fi și alte vizite, merită să ocoliți cele două zile: chiar e o pierdere să nu vedeți serele / plantele ornamentale de interior. În fața pavilionului central găsim bustul patronului Grădinii Botanice din Iași, Anastasie Fătu – creator al primei grădini botanice din Iași, astăzi pierdută. Intrările în o parte dintre sere, precum și cea în pavilionul înalt – cel al plantelor tropicale, se realizează pe ușa aflată în spatele acestui bust. Tot în această clădire se pot găsi și toalete, deși nu e prea clar dacă ele sunt pentru public sau doar pentru angajați. Ocolind către dreapta pavilionul înalt aflăm intrări în alte sere, precum și frumoase aranjamente florale exterioare. Peste drum de acestea este un delușor plăcut copiilor (uneori am găsit aici bonzai), precum și un pavilion chinezesc. Tot în această zonă, nu ratați păunul din flori, verzele multicolore sau cele câteva pergole. Aici se organizează în fiecare toamnă, în luna noiembrie, Expoziția de Crizanteme . Majoritatea pozelor cu Grădina din Iași care circulă pe internet sunt realizate în timpul acestui eveniment: google.com/search?q=gradi ... ih=738&dpr=1.13 . În cele două-trei săptămâni cât durează expoziția, cozile de la intrare sunt uriașe – se așteaptă una-două ore pentru a putea vedea cu ochii tăi cum arată Paradisul. Acuși se deschide! Revenind la aleea centrală, în stânga sa găsim alte două atracții majore ale Grădinii. Mai întâi, identificăm bustul prof. Emilian Țopa , primul director al acestei Grădini Botanice – una relativ nouă, înființată după 1960. Urmând aleea din spatele bustului ajungem la Iazul cu nuferi , aflat alături de Amfiteatru . În orice zi, la orice oră, e plin de copii, care aduc un plus farmecului naturii. Pe lângă nuferi, iazul e plin de pești decorativi – stând pe o bancă, merită să urmărești copiii care urmăresc peștii! În continuare, nu departe, găsim Rosarium -ul. Există chiar pe articole care îl descriu. Către capăt e și un grup statuar (P8) care aduce cu cel din fața Corpului B al Universității – nu știu dacă au același autor, dar m-a frapat asemănarea. De aici, un șir de trepte ne poartă către Izvorul Amfiteatru. În final, ar fi de spus că aleile mai mici ale Grădinii au asfaltul destul de denivelat, trebuie atenție la mers, iar tocurile nu se pretează. De vină ar putea fi rădăcinile copacilor, care au tendința să iasă la lumină. Dacă veți căuta care sunt principalele atracții ale Iașului pe un site specializat, de exemplu aici tripadvisor.com/Attractio ... st_Romania.html , veți constata că primele cinci sunt Palatul Culturii, Complexul Palas, Grădina Botanică, Centrul istoric și iarăși Complexul Palas ????. Deci Grădina noastră e singurul intrus în zona Palatului. Ajungem aici și noi, ca majoritatea ieșenilor, cam de două-trei ori pe an, pentru sufletul nostru. Dacă ai și oaspeți, e cam obligatoriu să îi aduci în Grădina Botanică. Așa a fost acum două săptămâni. Pe scurt: Am stat la coadă la intrare 20 de minute, deși nu venise încă vremea Expoziției de crizanteme. M-a distrat numele uneia dintre speciile de cactus, cea din P26. De fapt, de asta am scris articolul – ca să încarc poza asta și pe următoarea: Trandafirii erau deja trecuți. Dar, în parceluța fiecărei specii, câte o floare obosită tot mai găseai. Mai puțin în parcela celei intitulată sugestiv așa cum se vede în P47. (Fotografiile mai ochioase din Rosarium sunt făcute tot în 2021, dar în iunie) În spatele serelor se pregăteau crizantemele pentru expoziție (P30-P34). Le-am pozat în avanpremieră. Vă invit pe dumneavoastră să le vedeți în toată splendoarea! Eu nu înțeleg cum a rămas Iași-ul nebifat, pentru că mereu a fost în planurile noastre. Cred că este printre puținele orașe de la noi prin care nici măcar nu am trecut vreodată. Și așa îmi doresc să văd și eu Palatul și Grădina, despre care am mai citit și am văzut poze superbe! Cred că tot amânăm pentru că l-am pus la pachet cu Cricova și Chișinău și încă nu s-a ivit sejurul ăla mai lung, care să le cuprindă pe toate. Care ar trebui să fie și într-o anume perioadă, adică ideal pentru grădină, primăvara. Numai că acum îmi dau seama că o expoziție de crizanteme nu poate să fie decât deosebită. Ceea ce n-ai putea vedea primăvara. Da... se pare că ar trebui să separăm Iași-ul de alte destinații și să nu mai condiționăm vizitarea lui de vreun anotimp. Sau nu? Săracele soacre... de ce mereu ele?