Accesul catre Pestera Meziad se face din Beius, judetul Bihor. Parasim DN76 / E79 conform indicatorului din oras, catre stanga cum vii dinspre Oradea. Urmam DJ764 prin Delani si Petreasa pana in Remetea pe o distanta de 9 km, apoi viram catre dreapta pe DJ764C conform indicatorului din intersectie pentru inca 13 km. Ultimul kilometru, dup ace depasim Cabana Meziad, este neasfaltat, drumul forestier de urmat neridicand insa problem de deplasare cu autovehiculul. Ajungem intr-o parcare semnalizata, gratuita. De aici pana la intrarea in pestera avem de parcurs 300 metri pe jos, ultima portiune care incepe cu traversarea unui pod din lemn fiind un scurt urcus abrupt amenajat cu parapeti din lemn. De la podul din lemn se vede deja imensa deschidere a Pesterii Meziad. Urcusul se sfarseste in dreptul unei cabane verzi. Atentie! Acesta este programul afisat la cabanuta de la intrarea in pestera si este diferit de cel afisat pe site-ul pesterii. Intre 16.09 si 14.06 deschisa intre orele 10:00 – 17:00; Intre 15.06 si 15.09 deschisa intre orele 10:00 – 18:00. Ultima intrare cu o ora inaintea inchiderii. Bilete intrare: adulti - 20 lei / copii 5 – 14 ani - 10 lei / grupurile mai mari de 20 persoane beneficiaza de 5 lei reducere de persoana. Nu se percep taxe pentru fotografiere si filmare. Este o pestera amenajata, iluminata, care se viziteaza doar cu ghid. Grupurile pleaca din ora in ora la ore fixe (:00). Vreau sa multumesc ghidei care a fost generoasa si a oferit lui Emi intrarea gratuita. E adevarat ca sin oi ne-am aratat interesati de informatii si la sfarsit i-am multumit in mod deosebit. Cercetata in urma cu mai bine de 100 de ani, Pestera Meziad a fost considerata mult timp cea mai mare si cea mai frumoasa pestera de pe teritoriul Romaniei. Pestera se viziteaza numai cu ghid. Intrarea are o deschidere imensa asa cum se vede foarte bine in poze. Traseul de vizitare parcurge oarecum forma cifrei 8 si ne conduce la doua etaje ale pesterii. Pestera este una uscata, poate dintre cele mai uscate vizitate de mine, luand in considerare doar pesterile de dimensiuni mari si medii. Galeriile sunt deosebit de inalte, cee ace in putine pesteri intalnesti pe o lungime atat de intinsa. Admiram si aflam despre stalactite, stalagmite si coloane. Natura a creat forme spectaculoase pe care fiecare este liber sa le asemuiasca cu ce doreste. Ghida ne-a scos in evidenta formatiunile spectaculoase si ne-a povestit despre numele lor. Am intalnit si lilieci pe care este indicat sa nu ii deranjam pe cat posibil. Spre deosebire de alte pesteri amenajate, aici s-a trasat pe cat posibil traseul pe piatra, nu pe podete. Vreau sa remarc serviciul de ghidaj de foarte buna calitate. La iesirea din pestera am citit mai multe panouri informative completandu-ne sau confirmand informatiile stiute sau primite de la ghida. Am structurat cateva din acestea mai jos. Citim despre caracteristicile mediului subteran . Este vorba in special de cavitati sapate in calcar. Aici domneste intunericul . Spre sfarsitul vizitei in pestera electrificata, ghida a stins toate luminile, ca sa ne demonstreze cat de patrunzator este intunericul subteran. Alte caracteristici sunt umiditatea, temperature si concentratia de oxigen , care sunt in general constante. In subteran sunt putine surse de hrana , ceea ce il face un mediu pe care omul nu l-a ales pentru viata. Totusi exista animale si bacterii, unele foarte importante pentru stiinta. Dintre vietuitoarele care se impaca cu viata de pestera, unel traiesc numai partial in acest mediu. Pestera este in acelasi timp si adapost pentru acestea. Intre ele se Numara paianjeni, tantari, fluturi, dar mai ales liliecii. Lilieci din 12 specii traiesc in Pestera Meziad. Unele colonii de lilieci sunt foarte numeroase, fiind formate din sute de indivizi. Ne amintim de la zoologie ca liliacul este singurul mamifer zburator si ca le comunica prin ultrasunete pe care noi oamenii nu le percepem. Ei sunt sis asa numiti indicatori ecologici, intrucat sunt foarte sensibili la poluare. Un liliac consuma intr-o noapte insect in greitate egala cu cea a a corpului lor. Excrementele lor numite “guano” sunt ingrasamant natural si din mai multe pesteri populate cu lilieci se scot tone de guano. Pesterile adapostesc si locuitori permanenti . Sunt coleoptere sau crustacee, de exemplu. Datorita intregii vieti petrecute in acest mediu, ei nu au ochi sau functia acestora este minimizata. Prima explorare a Pesterii Meziad dateaza din anii 1857 – 1862 si I se datoreaza geologului austriac Schmidl. Acesta a desenat si prima harta a pesterii insumand galerii in lungime de 1,15 km. Primul ghid turistic care prezinta detaliat Pestera Meziad dateaza din 1903 si apartine lui Gyula. Cele mai multe cercetari apartin insa renumitului Emil Racovoita, fondatorul biospeologiei si al primului Instatitut de Speologie din lume, la Cluj. Cercetarile au avut loc in anii 1921 – 1929. Au urmat alti cercetatori care au fost atrasi de Pestera Meziad. Ultimele date despre lungimea pesterii mentioneaza 6.292 m. Alte informatii puteti gasi aici: O vizita la indemana oricui care merita facuta macar o data in viata.