Înapoi la destinații

La o săptămână după excursia de la Râșnov m-am întors în județul Brașov cu scopul unei vizite la neamuri. Obișnuit fiind că orice drum trebuie combinat măcar cu o vizită la vreun obiectiv turistic m-am ținut de acest obicei. În weekendul scurt care a început sâmbăta după amiază în drum spre Brașov am deviat de la traseu spre Rupea vizitând cetatea țărănească, am înnoptat la neamuri în satul Arini din comuna Măieruș, a doua zi am vizitat Cetatea Feldioara, am vizitat alte neamuri din municipiul Brașov vizită pe care am întrerupt-o ieșind în centrul istoric pentru a revedea surt și acesta. De și pe repede înainte timpul alocat a fost suficient fiecărei vizite. În aceast prim articol voi povesti despre impresiile personale de la Cetatea Rupea. Orașul Rupea se află la drumul național/european DN13/E60 Brașov-Sighișoara. Eu am circulat pe DN1/E68 dinspre Sibiu, iar după orașul Făgăraș în localitatea Șercaia am virat spre stânga pe DN1S . Drumul 1S este ok dar puțin mai îngust decât un drum național principal. Am ieșit pe DN13 în dreptul localității Hoghiz, am virat din nou a stânga în direcția Sighișoara iar în scurt timp am ajuns la Rupea. Accesul spre cetate este marcat prin indicatoare maro. Distanța din Brașov este de 64 km, din Sighișoara 53 km, iar din Sibiu 122 km. În zona unde se află acum orașul și cetatea s-a aflat întotdeauna un masiv de piatră. Faptul că s-au descoperit multe semne că s-a locuit aici și acum 5000 de ani iar acum doar 2000 de ani dacii au avut propria cetate aici Rumidava se chema ne indică faptul că locul a fost atractiv pentru cei care au investit aici. Nici romanii atotcuceritori nu s-au lăsat mai prejos dând numele de Rupeș la acest obiectiv cucerit de la daci. Au mai trecut niște ani, romanii au plecat acasă în Italia, castrul s-a degradat. Locul strategic din punct de vedere rutier-lega Transilvania cu Moldova și Țara Românească a fost redescoperit în secolul XIV și pus în valoare prin reconstrucția cetății care a durat ceva ani să zicem 300 în secolele XIV respectiv până în XVII-XVIII. Până în 1790 s-au întâmplat diverse pe aici, de la vizitele turcilor până la epidemiile de ciumă, și altele asemenea neplăcute. După 1790-1800 cetatea s-a abandonat complet și bineînțeles s-a degradat. Nici comuniștii nu au găsit nimic valoros aici, în afară de bazaltul care doreau reciclat. Probabil sașii care în anii 50 mai existau pe aici au reușit să frâneze dorințele comuniștilor chiar au încercat să înceapă o renovare dar n-au reușit. Din fericire autoritățile mileniului nostru au reușit să învețe ceva de la europeni adică să pună în valoare ceva vechi și foarte vechi. Banii bineînțeles tot de la europeni au venit și iată din anul 2013 cetatea Rupea este vizitabilă și plimbându-ne între zidurile sale chiar ne putem imagina cum a fost acum o mie de ani pe acolo Localitatea s-a dezvoltat o dată cu cetatea. A fost înființat de coloniștii sași în secolul XII. Să nu uităm că în jurul oricărei fortificații din Transilvania s-au construit case în care s-a locuit în vreme de pace. În perioada asediilor locuitorii s-au refugiat în cetate. Pe urmă după asediu au ieșit să reconstruiască, să-și continue cultivarea pământului. Astea au fost vremurile pe atunci. La ultimul recensământ erau 5000 de locuitori aici. Sașii au plecat înainte și după revoluția din 1989. Cel mai importnt obiectiv turistic din oraș este Biserica fortificată evanghelică luterană . Nu am vizitat-o nu mai era timp, am trecut doar pe lângă ea și bineînțeles observată de sus din cetate cu binoclu chiar. Urmărind acum pozele făcute de mine în drum spre cetate se observă că este etajată seamănă cu acele făcute de noi din nisip și apă atunci când eram la mare sau altundeva în copilărie. După documentația citită observăm că există o cetate de jos de mijloc și de sus . Cea de sus este cea mai veche, cea de mijloc datează din secolul XVII iar cea de jos din secolul XVIII. 10 lei costă intrarea pentru adulți și 5 lei pentru copii. Orarul de vară este 9.00-20.00 iar orarul de iarnă 9.00-20.00. Fotografiatul este permis și nu costă nimic. Intrând în oraș l-am traversat observând rânduiala săsească lăsată ca moștenire. Străzile erau curate carosabilul ok, parcul cochet și casele renovate. La scurt timp am văzut indicatorul maro care mă îndemna să virez la dreapta. Începe un urcuș susținut dar în scurt până ajungem la cele parcări situate una lângă cealaltă. Intrarea la cetate se face din parcarea de sus acolo am și oprit nefiind un trafic prea mare de turiști. Am plătit la casa de bilete aflat în afara zidurilor cetății iar un nene paznic ni le-a verificat la intrare. Am intrat în cetatea de jos unde zidurile sînt cele mai drepte dovadă că în secolul 18 se lucra mai exact și cu scule mai bune bineînțeles. Lucrările de la cetatea de jos au durat mai multe sute de ani mai exact începând cu secolul XIV până în secolul XIX. Am intrat pe sub Turnul Porții un obiectiv important din această parte a cetății. Alte elemente importante pe aici sînt Turnul Slăninii folosită pentru păstarea proviziilor (cea mai importantă după părerea mea) Fântâna (la fel de importantă ca turnul slăninii în timpul asediilor era singura sursă de apă a fost săpată în 1613) Casa Paznicului, Turnul Slujitorilor, și Magazia militară . Urma ca la sfârșit să explorăm încă o dată aceste obiective din cetatea de jos și am luat-o pe cărarea principală în sus spre Cetatea de mijloc . Am lăsat în urmă fântâna acoperită aflată pe partea dreaptă, și un cort amenajat pe iarbă. Cortul era unul medieval iar lângă cort era unul venit cu mașina timpului tocmai să ne prezinte despre viața militară de atunci. Erau tot felul de arme și costume medievale expuse în fața cortului. Am intrat pe sub următoarea poartă în cetatea de mijloc. Această poartă era cea principală în secolele XV –XVI. Pe drumul nostru am întâlnit mai multe obiective, clădiri cu diferite destinații. Prima din acestea a fost Turnul Cercetașilor . Acest turn este unul de flancare cu 3 nivele cu multe guri de tragere. Se mai numea și Turnul Greavilor . A urmat capela următoarea clădire vizitabilă. În trecut a avut și rol de apărare pe urmă locuință a capelanului cetății în același timp și lăcaș de cult. Pe urmă am ajuns într-un loc de vârf din cetatea de mijloc acolo este un loc de belvedere spre vest și câteva bănci de odihnă. Tot aici o inscripția mi-a amintit că aici a fost Rondela o veche amenajare militară, acolo erau amplasate tunurile în formă de cerc, semicerc și era destul de eficient se trăgea ori din stânga ori din drepta ori din mijloc nu prea scăpa nimeni din cei de sub cetate. În scurt timp aveam să intrăm în Cetatea de sus . cea mai veche se presupune că dacii și pe urmă romanii aveau castrul aici și că cetatea din prezent s-ar fi construit pe aceste ruine de 2000 de ani. Un prim obiectiv văzut de noi aici a fost Turnul Pulberăriei . Urcând tot mai sus am observat un adevărat oraș în oraș mai multe căsuțe, fiecare cu denumirea ei formau cetatea de sus. Tot aici am dat de Camera Scaunului un fel de primărie medievală, a fost construită în secolul XV. De aici se observă panorama orașului Rupea superb în luminile de după amiază târziu. În cetatea de sus au existat aproape 100 de locuințe. Din toate acestea au rămas în picioare și conservate doar câteva. Au fost denumite simplu căsuța A, B, C, D și așa mai departe. În toate pot intra turiștii și imagina cum a fost viața pe aici mai ales în timpul asediilor care puteau să dureze și luni. Căsuțele aveau mai multe încăperi sau câte un nivel. De obicei partea de jos era destinată activităților meșteșugărești iar partea de sus locuirii. Am ajuns în vârful cetății un loc superb de observație. Căsuța construită aici se numește Căsuța din vârf sau Camera de sus . A fost construită în 1664. Căsuța de sus am găsit-o mobilată cu o masă și scaune. Stând la masă se poate observa pe ferestre orașul Rupea. Ieșind din căsuța amplasată pe vârf am început coborârea. Mi-a plăcut mult cetatea m-am simțit bine aici și mi-am imaginat o întoarcere în timp. Recomand cu mare drag vizita la acest obiectiv. Rog WM să atașeze următorul filmuleț, mulțumesc.

La cetatea Rumidava - sau Rupea în alte cuvinte | RoVista